Rudele din strainatate

Ah, rudele din strainate! Acest colac de salvare al anilor ‘80! Cit de invidiosi eram noi, cei vaduviti de rude in strainatate, de atitea bunataturi pe care fericitii cu matusi in RFG le defilau verbal cu mindrie prin fata gurii noastre. Cine nu visa o ciocolata Scholgetten asa cum avea in clasa a 4-a colegul din fata? Sau o conserva de carne ca vecina de la 2... sau o ceasca de cafea naturala Wiener ca tanti de la parter, cafea care umplea casa scarii cu aroma ei nerusinata de bunastare... sau macar 10 marci cum primea nepotul lui nenea de la 3.

Ei bine, dupa ’89, incet dar sigur, piata romaneasca a inceput sa se umple, pina la saturatie, de minunile mult visate. Cunosc persoane care nu mai beau decit Coca-Cola – s-ar spala si pe dinti cu ea daca le-ar veni ideea, numai sa nu se mai atinga de apa de la robinet –, nu mai stiu sa manince decit la McDonalds iar camara le e plina de chips si alune. Odata cu explozia de bunuri din “vest” a scazut, proportional, si nevoia de rudele din Germania. Deodata, acestea au evoluat de la statutul de colac de salvare la acela de vaca de muls (termenul de cooperativa agricola iesise deja din uz). Ca doar nu se mai putea spune ca nu gasesti in Romania ciocolata, gume de mestecat, ciorapi de matase sau marci. Romania intrase in rind cu lumea, insa rudele din Germania, vorba aceea, odata intrate in mina, nu se mai puteau opri din adus. Aceleasi pungi de Aldi pline cu ciocolata cu alune, cafea, gume de mestecat, ciorapi de matase, etc. De la o vizita la alta, unele articole erau inlocuite de altele (ciorapii erau deja ceva banal, dar cafeaua inca nu avea aceeasi aroma ca cea Wiener „originala“) sau anulate. Gusturile romanilor insa se schimbasera: cum adica vii tu la mine cu ciocolata de Aldi, mai, tusico? N-ai auzit de Lindt? Ce cafea Wiener, cea de la Dalmair e mai buna, sau macar aia de la Eduscho… mai treci si tu pe la Tengelmann, si Edeka, lasa Aldi…

Un cuplu de prieteni apropiati si-au vizitat, nu demult, rudele din Romania, cum o faceau cu evlavie de 12 ani, ducind cu ei acelasi portbagaj plin cu pachete de cafea, gume de mestecat, ciocolati, etc. Ei bine, la una din intilnirile “trupei” de prieteni din Romania, cu care faceau la venirea in tara excursii, mici la gratar, etc. unul din cuplurile de prieteni s-a scuzat in prealabil si nu a mai participat la excursia planuita. De la un prieten mai apropiat, cuplul a aflat ca cei doi, la auzul planurilor de excursie, cu citeva luni inainte, afirmasera, plictisiti si usor ofensati, ca nu au momentan timp de excursii. Iar femeia a adaugat, in trecere “apoi si asa, pentru alea doua gume pe care le primim mereu nu se merita efortul”. Kein Kommentar.